Educația nu se repară cu vinovați, ci cu responsabilitate comună
Înainte să mai arătăm cu degetul, poate ar trebui să ne uităm la toate mâinile care au lăsat educația să cadă. Declarația ministrului Educației, Mihai Dimian, vine într-un moment în care rezultatele slabe de la simularea Evaluării Naționale nu mai pot fi tratate ca o simplă întâmplare. Când aproape o treime dintre elevi nu reușesc […]
Timpul Vindecării nu se oprește
Sunt momente care nu se termină odată cu încheierea unui eveniment. Nu rămân în sală, nu se sting odată cu luminile… Se duc mai departe, în oameni, în gândurile lor, în liniștea de după. Frământările mele nu au fost despre un discurs perfect și nici despre aplauze. A fost despre ceva mult mai greu de […]
Tuciul amintirilor de Paște
Asta era discuția vecinelor de scară în Joia Paștilor pe vremea copilăriei mele. Uneori, ca să se asigure că tuciul nu pleca la alt etaj, mama spunea: Mă duceam că nu aveam încotro. Zahăr aveam că eram mulți trecuți la cartelă și tata se înțelegea cu fetele de la magazin că le mai făcea ba […]
Roboteala care te ține departe de DUMNEZEU
Am realizat cu tristețe că la noi DUMNEZEU era lipsă din ecuația sărbătorilor, totul fiind despre a face și a avea. M-am gândit la asta în timp ce ascultam predica Părintelui Butnar de la Biserica Sfinților Transilvăneni. Despre felul în care femeile se istovesc pregătind masa și casa, nemaiavând apoi putere să ajungă la Slujba […]
De unde știu că nu pierd cu tine ca femeie?!!
De unde știu că nu pierd cu tine ca femeie?!! Am plecat de acasă gândindu-mă că este ziua în care voi lua o hotărâre dacă să intru în politică sau nu. De șapte ani lucram într-o comunitate aproape de Brașov și reușisem să fac în așa fel încât educația să însemne ceva pentru oamenii de […]
De la „șchioapa” din curtea școlii, la catedra de profesor: Lecția mea despre curaj și discriminare
Toată vietișoara mea m-am străduit să fiu cu un pas înaintea celorlalți din dorința de a fi mai bine cu fiecare zi. Când eram elevă, rasismul nu l-am simțit deloc atât de acut pentru că era șoptit ca un curriculum ascuns și, chiar dacă sesizam discriminarea, nu aveam ce face, că vremurile nu erau propice […]
Cartea mea nu începe frumos ci într-o lume în care sărăcia, rușinea și abandonul sunt realități zilnice
Cartea mea nu începe frumos și nici nu promite că va deveni frumoasă pe parcurs. Ea începe acolo unde viața nu are răbdare cu copiii. Într-un corp care trebuie reparat, într-o familie în care iubirea există, dar nu știe să se exprime fără violență, într-o lume în care sărăcia, rușinea și abandonul sunt realități zilnice. […]
Nu-s ei vinovații!
Există o liniște apăsătoare care s-a așezat în ultima vreme peste școli. Nu se vede în statistici și nu apare în discursuri politice, dar se simte în cancelarii, pe holuri și mai ales în inimile celor care intră zilnic în clasă cu speranța că vor schimba ceva. Profesorii au început să fie priviți cu suspiciune, […]
Așa știm noi să ne purtăm cu valorile noastre
„Am fost și eu de mic copil la procopseală în lume. N-am pierdut legătura și nu mi-am scos rădăcinile pentru a umbla năuc pe glob. A profitat și arta mea. M-am salvat ca om”. Așa spunea Constantin Brâncuși, după mai bine de jumătate de secol departe de România. A plecat când știa că a luat […]
Vai, Alina, ce puternică ești!
Uneori răsfoiesc din cartea mea „Într-o zi voi fi MARE” și ajung să mă minunez cum de am reușit ca astăzi să-ți pot scrie ție, cititorule, să stau în fața copiilor mei de la grădiniță sau să ridic vocea pentru a face cunoscute efectele violenței de toate felurile. Azi, mă uimesc toate „sensibilitățile mele”! Abia […]